Portretul lui Stefan cel mare - portret al principelui exemplar.

Ideea alegerii unui lider dintre membrii comunitatii sociale este o preocupare caracteristica tuturor popoarelor si tuturor timpurilor. Aceasta caracteristica exprima insasi esenta naturii umane,si anume, necesitatea de a alege capetenia unui trib, un lider al multimii care ar determina cine este prieten si cine-dusman, precum si necesitatea de a apara interesele tuturor.
Nicollo Machiavelli , unul dintre cei mai mari filosofi ai Renasterii afirma ca :"Un suveran trebuie sa fie brutal, lipsit de scrupule si de omenie.El poate si trebuie sa-si pedepseasca dusmanii si in caz de necesitate si prietenii." Privind in textul lui Grigore Ureche il vedem pe Stefan cel Mare:"manios si degrabu varsatoriu de singe nevinovat;de multe ori pe la ospete omoraea fara judetu". Modelul acestui lider sau principe persista chiar in perioada:"Marelui domnitor".
Principele ideal este acela care lupta din rasputeri pentru binele tarii sale.Un om politic cinstit si Harnic. Nu o persoana , cum sint personajele lui Caragiale: Tipatescu, Dandanache, sa fie in fruntea tarii. Marele Stefan a fost un domnitor harnic:"amintrilea era om intreg la fire, nelenesul si lucrul sau stia a-l acoperi, si unde nu gindeai acolo il aflai". Dealtfel Stefan cel Mare este unul dintre cei mai modesti domnitori din istoria noastra.
Un principe model trebuie sa promoveze cooperarea nu dezbinarea pe diferite criterii.Stefan a fost un exemplu care cind a venit la putere a unit boerimea pentru prosperarea tarii.Pe linga boeri el ii primi si pe consilierii lui Petru Aron,cu iertare. Nicollo Machiavelli zice:"Oamenii cind primesc binele de la acela de la care se asteapta numai la rau,sint mai indatorati fata de binefacatorul lor."
Patriotismul este caracterul dominant al unui principe model.Desprindem si pentru cazul lui Stefan cel Mare:"la lucruri de razboaie - mester, unde era nevoie insusi se viria" si "stiindu-se cazut nu pierdea nadejdea si se radica deasupra biruitorilor". Cu toate acestea el a stiut sa cistige si dragostea poporului, ceea ce l-a ajutat foarte mult la conducerea statului.
Un domnitor nu trebuie nu trebuie sa aiba alta preocupare decit razboaiele de aparare a tarii-spunea el.
Arta conducerii, profunzimea intelegerii sufletului omenesc, gindirea rece si mereu in interesul tarii, dorinta de jertfire pentru credinta si neam, tendinta de infaptuire a unei culturi inalte, sint citeva din calitatile princepelui ideal. Calitati pe care le-a avut cel mai mare domnitor al Moldovei- "STefan cel Mare.

Ipostaza soarelui in literatura populara

Printre ramasitele de mitologie antica ce mai exista la romani, legenda ''Soarelui si lunii'' este una dintre cele mai poetice. Ion Petru Culianu numea aceasta balada drept "un mit dualist in folclorul romanesc".
Soarele e un zeu frumos cu parul de aur, care ca Apolon cutreiera cerul pe un car tras de cai."Eu am plete stralucite; eu am fata arzatoare". El, soarele este privit de toate culturile lumii ca opunindu-se intunericului peste care domneste sora sa -luna. In balada soarele este vazut ca o fiinta sacra: "Sfintul soare","Soare luminate".Fata lui straluceste atit de tare incit lumineaza intreg pamintul. Cind soarele descaleca seara maninca un colt de prescura si bea un pahar cu vin.
Cind ii veni soarelui vremea de insurat, nu-si gasi pereche decit pe sora sa Ileana Cosinzeana. Casatoria trebuie privita ca un nou inceput. Actiunea petrecindu-se intr-un timp indepartat , adica la facerea sistemului solar. Cind soarele si luna s-au intilnit prima data, s-au indragostit nebuneste si au incercat sa traiasca o mare dragoste. Insa Dumnezeu cel ce rinduieste toate si nu permite incalcarea rinduielii firii, a decis sa-l poarte pe soare prin iad si prin rai poate l-a indupleca sa renunte la sora sa Ileana. Incapatinarea l-a costat desprtirea, astfel Dumnezeu rinduindu-i sa lumineze unul ziua si altul noaptea.
Interventia divina o transforma pe Ileana Cosinzeana in mreana apoi pentru ai pedepsi si ai desparti definitiv ii pune sa strajuiasca unul noaptea si altul ziua.
Astfel soarele are un rol determinant in intelegerea mesajului baladei. Pe el il gasim practic in centrul fiecarei actiuni.Acest fapt ne sugereaza ca prezenta lui in opera in da acesteia un curs ascensiv, care ne face sa intelegem cita importanta a avut aceasta geneza pentru omenire.

La baza poeziei lui Eminesc:"Calin-file de poveste" sta mitul Zburatorului

Pentru a argumenta ca la baza poeziei eminesciene sus-numite sta mitul Zburatorului vom lua ca reper textul lui Ion Heliade-Radulescu : ''Zburatorul''!
In prima parte a poeziei lui Eminescu ca si in poezia lui
heliade-Radulescu avem o frintura de pastel de o frumusete nemaiintilnita in literatura romana. Aceleasi imagini care prezinta frumusetea vizuala, oflaciva si cromatica a spatiului care este descris: padure de argint, flori albastre, vazduh tamiiet, flori metalice!
In partea a doua din poezia "Calin file din poveste" ca si in poezia ''Zburatorul" atestam semne ale prezentei din timpul noptii a Zburatorului: firele pinzei rupte, buzele vinete si supte. Atestam si o chemare a Zburatorului de catre tinara fata: "Zburator cu negre plete, vin'la noapte de ma fura".
Ambele poeme ne dau o decriere ale semnelor de aparitie a fiorilor de dragoste. Insa stilul de prezentare ale acestor semne difera de la o poezie la alta. Eminescu le reprezinta printr-un limbaj romantic, melodios: "cu ochi mari salbateci priveste in oglinda", "subtiindu-si gura mica si chemindu-se pe nume". Pe cind Ion Heliade Radulescu descopera partea cea mai neplacuta a acestui proces:'multimi de vinetele pe sin", "tremura de nesatiu".
Ambele poeme au unele note de umor:'crai cu barba-n noduri ca si ciltii', 'in cap nu ai graunte numai pleava si puzderii', 'crai batrin fara de minti'.
Prezenta paralele a pastelului cit si a satirei, cit si descrierea amanuntita a fiorilor de dragoste, dar si prezenta Zburatorului ne conduc la ideea ca la baza poeziei "Calin- file de poveste", sta mitul Zburatorului.

''Monastirea Argesului'' este o balada populara bazata pe ideea ca nici un lucru durabil nu sepoate fauri fara o jertfa!

Personajul principal din aceasta opera este mesterul Manole, reprezentindu-l pe Creatorul de pretutindeni si din totdeauna.Povestea  vietii sale nu contine multe capitole. Este un mester zidar care si-a iubit sotia pina intr-atit incit a zidit-o ca oamenii sa i se inchine de fiecare data cind merg pe linga biserica.

 In balada creatorul incearca sa puna accentul pe suferinta pe care o traieste mesterul, iar nu pe calitatile fizice ale lui Manole. Dar specifica ca Mesterul Manole ii intrece pe ceilalti zidari fiind cel mai priceput, acesta fiind motivul pentru care Negru-Voda il alege pe el si nu pe alt mester. Voievodul a fost doar o premisa care a dus la implinirea destinului de creator al lui Manole.

 Dupa cum am specificat mai sus manole isi iubea foarte mult sotia, isi iubea si domnitorul fata de care a dat dovada de supunere, isi iubea colegii fara de care nu ar fi realizat mare opera de arta!

 Manole este caracterizat de catre autorul anonim ca fiind foarte priceput:''Noua mesteri mari/Calfe si zidari/Si Manole zece care-i si intrece''. Era foarte ingrijorat fata de soarta sotiei lui:''In zori de zi/Manea se trezi / Si-n cimp se uita''. Zbuciumul lui Manole deveni insuportabil atunci cind isi dadu seama ca fata pe care o vede venind e sotia lui. Cu suflet sfisiat ruga Divinitatea  sa dezlantuie natura si Dumnezeu ii asculta ruga. Cu toate acestea Ana era de neoprit. Astfel se face revenire la tema filosofica a destinului trecator,tratata de aproape toti scriitorii. Manole anunta moartea Anei ca un joc care ar imbunatati relatiile cu fortele intunericului:''Ca vrem sa glumim/ si sa te zidim''.

 la modul simbolic Manole este un Creator. Biserica ridicata de el din pamint si din apa, din lumina si din vint constituie o copie a spatiului de desavirsire a Creatorului:''Opera incununeaza creatorul''.Destinul lui Manole este ca al tuturor creatorilor: de a-si realiza opera prin zbucium si prin suferinta si de a fi ucis chiar de acest ideal.Prin moarte Manole continua sa ramina alaturi de biserica sa si reface in eternitate casnicia cu Ana.

 Fintina lina care izvorise in locul in care cazuse mesterul simbolizeaza naterea continua a creatorilor de frumos. Ea simbolizeaza jertfa perpetua pentru desavirsirea operelor de arta.

 Balada ''Monastirea Argesului'' constituie un singur arhetip existential. Manole se jertfeste pentru pastrarea integritatii universului. 

Motivul "Oitei nazdravane"

In balada "Miorita", motivul "oitei nazdravane" are o semnificatie aparte in intelegerea mesajului textual.

 Miorita este vazuta, de catre creatorul anonim al acestei opere, ca un oracol care vine sa aduca la cunostinta ciobanului despre complot:"ca l-apus de soare/vreau sa mi te-omoare". In credinta popoarelor din antichitate oracolele erau respectate pentru puterea lor de a prezice viitorul.In balada, miorita incearca sa-si fereasca stapinul de o moarte inainte de vreme. Astfel ea incearca sa- l atraga in alt loc, mai departe de Vrincean si Ungurean:"la negru zavoi,/ca-i iarba de noi/si umbra de voi.

 Dar in balada, miorita este vazuta ca cel mai bun prieten al tinarului baci, dimpreuna cu ciinii si caii. Motivul oitei nazdravane sugereaza comuniunea om-natura!